02
Noi
09

cum se fură în presă… cuvânt cu cuvânt

Au existat şi vor exista materiale de presă preluate între jurnalişti, cu modificări de formă şi adaugări, dar să copiezi în întregime un text este furt. Dacă se repetă, este furt calificat. În continuare vă prezint dovezile unui astfel de caz incredibil. O domnişoară, despre care am înţeles că lucrează la Făclia de Cluj, este şi corespondent la publicaţia naţională Măsura. În calitatea ei de corespondent, pentru care este plătită cu salariu fix (conform propriilor spuse), nu face altceva decât să dea copy şi paste la articole din presa locală clujeană. Domnişoara a atins apogeul copierii în data de 31 octombrie, când Măsura a publicat două texte apărute în 30 octombrie în ziarul Ziua de Cluj. Unul dintre materiale prezintă în premieră istoria unei cărţi extrem de valoroase. Corespondentul Măsura a schimbat doar titlul la articol.  „Mă deranjează că, după ce aproape toată mass-media a preluat informaţiile fără să citeze sursa, acum am descoperit şi articolul meu publicat integral în alt ziar”, a declarat jurnalistul Denis Barabaş pentru „Adevărul interzis”. Al doilea material din Ziua de Cluj, aceeşi reţetă copiere în Măsura. Deci două texte mari într-o zi. Greu i-a fost „autoarei”!. În cazul celui de-al doilea articol, informaţiile proveneau dintr-o conferinţă de presă! Şi tot i-a fost lene să le scrie singură. „Îmi cer mii şi milioane de scuze. E prima dată când copiez de la un coleg, dar eram în criză de materiale, de timp. Era nasol.”, a spus Maria Gatea pentru „Adevărul interzis”.   Din câte am aflat, este tânără şi nouă în presă, dar dacă aşa a început….

Pentru că mi-a atras atenţia un coleg că articolele de pe internet se pot şterge, iată şi probele foto ale furtului de proprietate intelectuală:

Articole Ziua de Cluj:

ziua1

ziua2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Articole din Măsura … nesimţirii

masura1

masura2

Anunțuri

7 Responses to “cum se fură în presă… cuvânt cu cuvânt”


  1. 3 Noiembrie 2009 la 17:20

    Nu trebuia sa procedeze asa. Materialul meu era chiar dintr-o conferinta de presa, la care avea acces oricine. Asa ca nu era foarte greu sa obtina acele informatii sau, macar, sa le ia de pe Mediafax si sa le modifice un pic. Sper ca pe viitor sa nu se mai repete asta.

  2. 2 W
    5 Noiembrie 2009 la 00:48

    mare investigator mai esti si tu 🙂

  3. 3 Maria Gatea
    10 Noiembrie 2009 la 15:27

    Adevarul, oricit de stupid ar suna, este ca am copiat cele doua articole in doua fisiere pentru a le folosi ca material de documentare. Din graba, le-am atasat chiar pe ele in loc de ceea ce doream sa trimit, chestie pe care am realizat-o abia dupa citeva zile, cind m-au sunat colegii de la Ziua. Mi/a cerut si atunci si imicer siacum mii de scuze.

  4. 5 Iepurasul
    18 Noiembrie 2009 la 17:55

    Oare si cu Foaia Transilvana s-a intamplat la fel?

    Compara:

    România, verdict: crimă (Foaia Transilvana, Daniel Iftene)

    http://www.ftr.ro/romania-verdict-crima-31222.php

    cu articolul semnat de Maria Gatea in Masura:

    CLUJ: Democraţia, la bani mărunţi
    Maria Gatea on 03 Noiembrie, 2009 10:53:03

    http://www.masuramedia.ro/news/9052.html

    * Miniștri, prim-miniștri și specialiști s-au întîlnit la Cluj pentru a diagnostica ţara, la 20 de ani de democraţie

    La 20 de ani fără o lună de la căderea regimului comunist, România e o ţară ocupată de clanuri, în care agricultura, sănătatea, politica externă sau economia sînt la pămînt şi în care, din cauza incertitudinii politice actuale, e mai uşor să faci „profeţii despre trecut” decît proiecte pe termen mediu sau lung. Aceasta e concluzia trasă de cei aproape 40 de profesori, analişti, jurnalişti, miniştri, prim-miniştri şi eroi prezenţi vineri şi sîmbătă la Cluj la colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, organizat de Centrul de Analiză Politică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB). Apelul la rostirea adevărului, lansat de profesorul Vasile Boari în deschiderea colocviului, nu a rămas unul fără rezultat, pe parcursul întîlnirilor participanţii lansînd o serie de adevăruri pe care unii ar fi preferat poate să nu le audă, în timp ce alţii s-au mulţumit să repete adevărurile învăţate deja în cei 20 de ani de postcomunism. Rectorul UBB, Andrei Marga, a fost primul care a diagnosticat România şi democraţia ei care „are mai multe probleme decît celelalte democraţii”. Pe lista „bolilor”, Marga a inclus „slaba calitate a legislaţiei”, „politica aflată sub presiunea grupurilor de interese”, „politizarea excesivă a politicilor economice”, „infrastructura de transport, care nu s-a schimbat prea mult în ultimii 20 de ani”.

    Ruperea de Vest

    Cum era de aşteptat, într-un an de criză, miza cea mai importantă rămîne situaţia economică a ţării şi răspunsul la întrebările cine a dus România în criză şi cine poate să o mai scoată. Aflat la Cluj, primul premier al României postdecembriste, Petre Roman, a recunoscut că „liberalismul unic (practicat în anii 90 – n.r.) a fost ca o furtună peste economia românescă” şi, chiar dacă atunci a fost „esenţa reformei”, a fost însoţit de „sacrificii inutile pe care le plătim din greu”. „La noi, s-a produs hoţia sub protecţia legii”, a concluzionat fostul prim-ministru. Revenind la criza actuală, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu a făcut un pronostic sumbru pentru Europa Centrală şi de Est şi, implicit, pentru România. „Anii ce vin vor fi marcaţi de incertitudine şi de apariţia unui nou perete sau clivaj în Europa”, a explicat Dăianu. Un semnal de alarmă a tras şi profesorul Ioan Popa, de la Academia de Ştiinţe Economie din Bucureşti, care, în ciuda încrederii pe care o are în politicile Băncii Naţionale a României de a menţine cursul de schimb la nivelul actual, crede că „adevărul se va vedea numai după alegeri”.

    Politica şi mafia

    Criza politică nu a putut să fie nici ea trecută cu vederea de participanţii la colocviul de la UBB. „Activişti”, „sub influenţa clanurilor”, „membri ai unei partitocraţii”, „dictatori de provincie”, „lipsiţi de civilitate”, acestea au fost cele mai frecvente imagini asociate politicienilor români din cei 20 de ani de după căderea regimului dictatorial. „Şi Machiavelli s-ar răsuci în mormînt dacă ar vedea politica de azi din România”, a punctat Vasile Boari în discursul de închidere a colocviului. Probabil că din cauza campaniei electorale în derulare, politicienii clujeni au absentat de la lucrările colocviului, puţine figuri din lumea politică apărînd în rîndul publicului. Pe lîngă politizarea excesivă a politicilor economice, intruziunea politicului într-un sistem care se află în pragul colapsului, cel sanitar, a fost incriminată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. „Medicii pleacă din ţară mai ales pentru a-şi realiza o carieră profesională, lucru imposibil în România dacă nu eşti obedient sau oportunist, pentru că politizarea excesivă face ca valorile să nu fie recunoscute. Începînd din 1990, de la director la portar, toată lumea trebuie să aibă carnet de partid”, a explicat Astărăstoae, adăugînd că problemele sistemului sanitar rămîn slaba finanţare, numărul mic de medici şi absenţa specialiştilor din zonele defavorizate.

    Colocviu cu repetiţie

    „România după 20 de ani de la căderea comunismului” este cel de-al doilea colocviu internaţional organizat în ultimii doi ani de Centrul de Analiză Politică, primul avînd loc anul trecut şi avînd ca temă „Identitatea românească în contextul integrării europene”. La finalul întîlnirii din acest an, profesorul Vasile Boari, „sufletul evenimentului”, cum l-au numit participanţii, a lansat ca idee de lucru pentru un viitor colocviu „Rolul intelectualului în România democratică”. Numărul celor invitaţi să susţină prezentări în acest a trecut de 40, printre participanţi numărîndu-se foştii premieri Petre Roman şi Victor Ciorbea, foştii miniştri Daniel Dăianu şi Dacian Cioloş, şeful DAE, Vasile Puşcaş, fostul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Richard Ralph, profesori universitari din ţară şi din străinătate, jurnalişti şi analişti politici.

    Stafia lui Băsescu a bîntuit zilele colocviului

    În timpul celor două zile ale colocviului internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, participanţii au revenit obsesiv la imaginea actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi la încercarea de a supune parlamentul oprobriului public. În timpul dezbaterii moderate de Emil Hurezeanu şi care, la cererea publicului, a durat aproape trei ore, profesorul Bogdan Teodorescu a subliniat că transformarea instituţiilor statului în duşmani politici ne apropie de România anului 1948. „Din 2005 încoace asistăm la un salt ieşit din comun (al imaginii duşmanului unic – n.r. ). Pînă acum vorbeam de oameni, de persoane, acum ţintele migrează de la adversarii politici spre instituţii, iar prima a devenit parlamentul”, a observat Teodorescu. Venindu-i în întîmpinare, jurnalistul Bogdan Chireac s-a declarat sceptic în privinţa transformării lui Traian Băsescu într-un dictator. „Nu cred că domnul Traian Băsescu se califică pentru a fi chiar şi dictator, pentru că nu are acea consistenţă. Are, dacă vreţi, o înclinaţie către haos, latră, dar nu muşcă”, consideră Chireac. Cu toate acestea, toţi cei prezenţi în ultimele zile la Cluj şi-au arătat dezaprobarea faţă de organizarea referendumului pentru parlamentul unicameral în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. „Nu mergeţi în 22 noiembrie la referendum!”, a punctat profesorul Michael Shafir. „(Atacul preşedintelui la adresa parlamentului – n.r.) e o chestiune extrem de periculoasă, pentru că oamenii se schimbă, dar instituţiile rămîn. Cred că populismul ieftin este singura ideologie pe care o înţelege şi o practică preşedintele în fucţie”, a declarat Vasile Boari
    (Foaia Transilvana)

    Miniștri, prim-miniștri și specialiști s-au întîlnit la Cluj pentru a diagnostica ţara, la 20 de ani de democraţie

    La 20 de ani fără o lună de la căderea regimului comunist, România e o ţară ocupată de clanuri, în care agricultura, sănătatea, politica externă sau economia sunt la pământ şi în care, din cauza incertitudinii politice actuale, e mai uşor să faci „profeţii despre trecut” decât proiecte pe termen mediu sau lung. Aceasta e concluzia trasă de cei aproape 40 de profesori, analişti, jurnalişti, miniştri, prim-miniştri şi eroi prezenţi vineri şi sâmbătă la Cluj la colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, organizat de Centrul de Analiză Politică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB). Apelul la rostirea adevărului, lansat de profesorul Vasile Boari în deschiderea colocviului, nu a rămas unul fără rezultat, pe parcursul întlnirilor participanţii lansînâd o serie de adevăruri pe care unii ar fi preferat poate să nu le audă, în timp ce alţii s-au mulţumit să repete adevărurile învăţate deja în cei 20 de ani de postcomunism. Rectorul UBB, Andrei Marga, a fost primul care a diagnosticat România şi democraţia ei care „are mai multe probleme decât celelalte democraţii”. Pe lista „bolilor”, Marga a inclus „slaba calitate a legislaţiei”, „politica aflată sub presiunea grupurilor de interese”, „politizarea excesivă a politicilor economice”, „infrastructura de transport, care nu s-a schimbat prea mult în ultimii 20 de ani”.

    Adevărul se va vedea numai după alegeri

    Cum era de aşteptat, într-un an de criză, miza cea mai importantă rămâne situaţia economică a ţării şi răspunsul la întrebările cine a dus România în criză şi cine poate să o mai scoată. Aflat la Cluj, primul premier al României postdecembriste, Petre Roman, a recunoscut că „liberalismul unic (practicat în anii 90 – n.r.) a fost ca o furtună peste economia românescă” şi, chiar dacă atunci a fost „esenţa reformei”, a fost însoţit de „sacrificii inutile pe care le plătim din greu”. „La noi, s-a produs hoţia sub protecţia legii”, a concluzionat fostul prim-ministru. Revenind la criza actuală, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu a făcut un pronostic sumbru pentru Europa Centrală şi de Est şi, implicit, pentru România. „Anii ce vin vor fi marcaţi de incertitudine şi de apariţia unui nou perete sau clivaj în Europa”, a explicat Dăianu. Un semnal de alarmă a tras şi profesorul Ioan Popa, de la Academia de Ştiinţe Economie din Bucureşti, care, în ciuda încrederii pe care o are în politicile Băncii Naţionale a României de a menţine cursul de schimb la nivelul actual, crede că „adevărul se va vedea numai după alegeri”.

    Politica, în “famiglie”

    Criza politică nu a putut să fie nici ea trecută cu vederea de participanţii la colocviul de la UBB. „Activişti”, „sub influenţa clanurilor”, „membri ai unei partitocraţii”, „dictatori de provincie”, „lipsiţi de civilitate”, acestea au fost cele mai frecvente imagini asociate politicienilor români din cei 20 de ani de după căderea regimului dictatorial. „Şi Machiavelli s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea politica de azi din România”, a punctat Vasile Boari în discursul de închidere a colocviului. Probabil că din cauza campaniei electorale în derulare, politicienii clujeni au absentat de la lucrările colocviului, puţine figuri din lumea politică apărând în rîndul publicului. Pe lîngă politizarea excesivă a politicilor economice, intruziunea politicului într-un sistem care se află în pragul colapsului, cel sanitar, a fost incriminată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. „Medicii pleacă din ţară mai ales pentru a-şi realiza o carieră profesională, lucru imposibil în România dacă nu eşti obedient sau oportunist, pentru că politizarea excesivă face ca valorile să nu fie recunoscute. Începând din 1990, de la director la portar, toată lumea trebuie să aibă carnet de partid”, a explicat Astărăstoae, adăugând că problemele sistemului sanitar rămîn slaba finanţare, numărul mic de medici şi absenţa specialiştilor din zonele defavorizate.

    Colocviul, la a doua ediţie

    „România după 20 de ani de la căderea comunismului” este cel de-al doilea colocviu internaţional organizat în ultimii doi ani de Centrul de Analiză Politică, primul având loc anul trecut şi având ca temă „Identitatea românească în contextul integrării europene”. La finalul întîlnirii din acest an, profesorul Vasile Boari, „sufletul evenimentului”, cum l-au numit participanţii, a lansat ca idee de lucru pentru un viitor colocviu „Rolul intelectualului în România democratică”. Numărul celor invitaţi să susţină prezentări în acest a trecut de 40, printre participanţi numărându-se foştii premieri Petre Roman şi Victor Ciorbea, foştii miniştri Daniel Dăianu şi Dacian Cioloş, şeful DAE, Vasile Puşcaş, fostul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Richard Ralph, profesori universitari din ţară şi din străinătate, jurnalişti şi analişti politici. În timpul celor două zile ale colocviului internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, participanţii au revenit obsesiv la imaginea actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi la încercarea de a supune parlamentul oprobriului public. În timpul dezbaterii moderate de Emil Hurezeanu şi care, la cererea publicului, a durat aproape trei ore, profesorul Bogdan Teodorescu a subliniat că transformarea instituţiilor statului în duşmani politici ne apropie de România anului 1948. „Din 2005 încoace asistăm la un salt ieşit din comun (al imaginii duşmanului unic – n.r. ). Până acum vorbeam de oameni, de persoane, acum ţintele migrează de la adversarii politici spre instituţii, iar prima a devenit parlamentul”, a observat Teodorescu. Venindu-i în întâmpinare, jurnalistul Bogdan Chireac s-a declarat sceptic în privinţa transformării lui Traian Băsescu într-un dictator. „Nu cred că domnul Traian Băsescu se califică pentru a fi chiar şi dictator, pentru că nu are acea consistenţă. Are, dacă vreţi, o înclinaţie către haos, latră, dar nu muşcă”, consideră Chireac. Cu toate acestea, toţi cei prezenţi în ultimele zile la Cluj şi-au arătat dezaprobarea faţă de organizarea referendumului pentru parlamentul unicameral în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. „Nu mergeţi în 22 noiembrie la referendum!”, a punctat profesorul Michael Shafir. „(Atacul preşedintelui la adresa parlamentului – n.r.) e o chestiune extrem de periculoasă, pentru că oamenii se schimbă, dar instituţiile rămîn. Cred că populismul ieftin este singura ideologie pe care o înţelege şi o practică preşedintele în fucţie”, a declarat Vasile Boari.

    (Maria Gatea, Masura)

  5. 6 Iepurasul
    21 Noiembrie 2009 la 02:00

    Si aici ai incurcat fisierele, Maria Gatea?

    1. Foaia Transilvana, Daniel Iftene (http://www.ftr.ro/romania-verdict-crima-31222.php)

    România, verdict: crimă

    Miniștri, prim-miniștri și specialiști s-au întîlnit la Cluj pentru a diagnostica ţara, la 20 de ani de democraţie

    La 20 de ani fără o lună de la căderea regimului comunist, România e o ţară ocupată de clanuri, în care agricultura, sănătatea, politica externă sau economia sînt la pămînt şi în care, din cauza incertitudinii politice actuale, e mai uşor să faci „profeţii despre trecut” decît proiecte pe termen mediu sau lung. Aceasta e concluzia trasă de cei aproape 40 de profesori, analişti, jurnalişti, miniştri, prim-miniştri şi eroi prezenţi vineri şi sîmbătă la Cluj la colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, organizat de Centrul de Analiză Politică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB). Apelul la rostirea adevărului, lansat de profesorul Vasile Boari în deschiderea colocviului, nu a rămas unul fără rezultat, pe parcursul întîlnirilor participanţii lansînd o serie de adevăruri pe care unii ar fi preferat poate să nu le audă, în timp ce alţii s-au mulţumit să repete adevărurile învăţate deja în cei 20 de ani de postcomunism. Rectorul UBB, Andrei Marga, a fost primul care a diagnosticat România şi democraţia ei care „are mai multe probleme decît celelalte democraţii”. Pe lista „bolilor”, Marga a inclus „slaba calitate a legislaţiei”, „politica aflată sub presiunea grupurilor de interese”, „politizarea excesivă a politicilor economice”, „infrastructura de transport, care nu s-a schimbat prea mult în ultimii 20 de ani”.

    Ruperea de Vest

    Cum era de aşteptat, într-un an de criză, miza cea mai importantă rămîne situaţia economică a ţării şi răspunsul la întrebările cine a dus România în criză şi cine poate să o mai scoată. Aflat la Cluj, primul premier al României postdecembriste, Petre Roman, a recunoscut că „liberalismul unic (practicat în anii 90 – n.r.) a fost ca o furtună peste economia românescă” şi, chiar dacă atunci a fost „esenţa reformei”, a fost însoţit de „sacrificii inutile pe care le plătim din greu”. „La noi, s-a produs hoţia sub protecţia legii”, a concluzionat fostul prim-ministru. Revenind la criza actuală, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu a făcut un pronostic sumbru pentru Europa Centrală şi de Est şi, implicit, pentru România. „Anii ce vin vor fi marcaţi de incertitudine şi de apariţia unui nou perete sau clivaj în Europa”, a explicat Dăianu. Un semnal de alarmă a tras şi profesorul Ioan Popa, de la Academia de Ştiinţe Economie din Bucureşti, care, în ciuda încrederii pe care o are în politicile Băncii Naţionale a României de a menţine cursul de schimb la nivelul actual, crede că „adevărul se va vedea numai după alegeri”.

    Politica şi mafia

    Criza politică nu a putut să fie nici ea trecută cu vederea de participanţii la colocviul de la UBB. „Activişti”, „sub influenţa clanurilor”, „membri ai unei partitocraţii”, „dictatori de provincie”, „lipsiţi de civilitate”, acestea au fost cele mai frecvente imagini asociate politicienilor români din cei 20 de ani de după căderea regimului dictatorial. „Şi Machiavelli s-ar răsuci în mormînt dacă ar vedea politica de azi din România”, a punctat Vasile Boari în discursul de închidere a colocviului. Probabil că din cauza campaniei electorale în derulare, politicienii clujeni au absentat de la lucrările colocviului, puţine figuri din lumea politică apărînd în rîndul publicului. Pe lîngă politizarea excesivă a politicilor economice, intruziunea politicului într-un sistem care se află în pragul colapsului, cel sanitar, a fost incriminată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. „Medicii pleacă din ţară mai ales pentru a-şi realiza o carieră profesională, lucru imposibil în România dacă nu eşti obedient sau oportunist, pentru că politizarea excesivă face ca valorile să nu fie recunoscute. Începînd din 1990, de la director la portar, toată lumea trebuie să aibă carnet de partid”, a explicat Astărăstoae, adăugînd că problemele sistemului sanitar rămîn slaba finanţare, numărul mic de medici şi absenţa specialiştilor din zonele defavorizate.

    Colocviu cu repetiţie

    „România după 20 de ani de la căderea comunismului” este cel de-al doilea colocviu internaţional organizat în ultimii doi ani de Centrul de Analiză Politică, primul avînd loc anul trecut şi avînd ca temă „Identitatea românească în contextul integrării europene”. La finalul întîlnirii din acest an, profesorul Vasile Boari, „sufletul evenimentului”, cum l-au numit participanţii, a lansat ca idee de lucru pentru un viitor colocviu „Rolul intelectualului în România democratică”. Numărul celor invitaţi să susţină prezentări în acest a trecut de 40, printre participanţi numărîndu-se foştii premieri Petre Roman şi Victor Ciorbea, foştii miniştri Daniel Dăianu şi Dacian Cioloş, şeful DAE, Vasile Puşcaş, fostul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Richard Ralph, profesori universitari din ţară şi din străinătate, jurnalişti şi analişti politici.

    Stafia lui Băsescu a bîntuit zilele colocviului

    În timpul celor două zile ale colocviului internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, participanţii au revenit obsesiv la imaginea actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi la încercarea de a supune parlamentul oprobriului public. În timpul dezbaterii moderate de Emil Hurezeanu şi care, la cererea publicului, a durat aproape trei ore, profesorul Bogdan Teodorescu a subliniat că transformarea instituţiilor statului în duşmani politici ne apropie de România anului 1948. „Din 2005 încoace asistăm la un salt ieşit din comun (al imaginii duşmanului unic – n.r. ). Pînă acum vorbeam de oameni, de persoane, acum ţintele migrează de la adversarii politici spre instituţii, iar prima a devenit parlamentul”, a observat Teodorescu. Venindu-i în întîmpinare, jurnalistul Bogdan Chireac s-a declarat sceptic în privinţa transformării lui Traian Băsescu într-un dictator. „Nu cred că domnul Traian Băsescu se califică pentru a fi chiar şi dictator, pentru că nu are acea consistenţă. Are, dacă vreţi, o înclinaţie către haos, latră, dar nu muşcă”, consideră Chireac. Cu toate acestea, toţi cei prezenţi în ultimele zile la Cluj şi-au arătat dezaprobarea faţă de organizarea referendumului pentru parlamentul unicameral în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. „Nu mergeţi în 22 noiembrie la referendum!”, a punctat profesorul Michael Shafir. „(Atacul preşedintelui la adresa parlamentului – n.r.) e o chestiune extrem de periculoasă, pentru că oamenii se schimbă, dar instituţiile rămîn. Cred că populismul ieftin este singura ideologie pe care o înţelege şi o practică preşedintele în fucţie”, a declarat Vasile Boari.

    2. Masura, Maria Gatea (http://www.masuramedia.ro/news/9052.html)

    CLUJ: Democraţia, la bani mărunţi
    Maria Gatea on 03 Noiembrie, 2009 10:53:03

    Miniștri, prim-miniștri și specialiști s-au întîlnit la Cluj pentru a diagnostica ţara, la 20 de ani de democraţie

    La 20 de ani fără o lună de la căderea regimului comunist, România e o ţară ocupată de clanuri, în care agricultura, sănătatea, politica externă sau economia sunt la pământ şi în care, din cauza incertitudinii politice actuale, e mai uşor să faci „profeţii despre trecut” decât proiecte pe termen mediu sau lung. Aceasta e concluzia trasă de cei aproape 40 de profesori, analişti, jurnalişti, miniştri, prim-miniştri şi eroi prezenţi vineri şi sâmbătă la Cluj la colocviul internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, organizat de Centrul de Analiză Politică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB). Apelul la rostirea adevărului, lansat de profesorul Vasile Boari în deschiderea colocviului, nu a rămas unul fără rezultat, pe parcursul întlnirilor participanţii lansînâd o serie de adevăruri pe care unii ar fi preferat poate să nu le audă, în timp ce alţii s-au mulţumit să repete adevărurile învăţate deja în cei 20 de ani de postcomunism. Rectorul UBB, Andrei Marga, a fost primul care a diagnosticat România şi democraţia ei care „are mai multe probleme decât celelalte democraţii”. Pe lista „bolilor”, Marga a inclus „slaba calitate a legislaţiei”, „politica aflată sub presiunea grupurilor de interese”, „politizarea excesivă a politicilor economice”, „infrastructura de transport, care nu s-a schimbat prea mult în ultimii 20 de ani”.

    Adevărul se va vedea numai după alegeri

    Cum era de aşteptat, într-un an de criză, miza cea mai importantă rămâne situaţia economică a ţării şi răspunsul la întrebările cine a dus România în criză şi cine poate să o mai scoată. Aflat la Cluj, primul premier al României postdecembriste, Petre Roman, a recunoscut că „liberalismul unic (practicat în anii 90 – n.r.) a fost ca o furtună peste economia românescă” şi, chiar dacă atunci a fost „esenţa reformei”, a fost însoţit de „sacrificii inutile pe care le plătim din greu”. „La noi, s-a produs hoţia sub protecţia legii”, a concluzionat fostul prim-ministru. Revenind la criza actuală, fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu a făcut un pronostic sumbru pentru Europa Centrală şi de Est şi, implicit, pentru România. „Anii ce vin vor fi marcaţi de incertitudine şi de apariţia unui nou perete sau clivaj în Europa”, a explicat Dăianu. Un semnal de alarmă a tras şi profesorul Ioan Popa, de la Academia de Ştiinţe Economie din Bucureşti, care, în ciuda încrederii pe care o are în politicile Băncii Naţionale a României de a menţine cursul de schimb la nivelul actual, crede că „adevărul se va vedea numai după alegeri”.

    Politica, în “famiglie”

    Criza politică nu a putut să fie nici ea trecută cu vederea de participanţii la colocviul de la UBB. „Activişti”, „sub influenţa clanurilor”, „membri ai unei partitocraţii”, „dictatori de provincie”, „lipsiţi de civilitate”, acestea au fost cele mai frecvente imagini asociate politicienilor români din cei 20 de ani de după căderea regimului dictatorial. „Şi Machiavelli s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea politica de azi din România”, a punctat Vasile Boari în discursul de închidere a colocviului. Probabil că din cauza campaniei electorale în derulare, politicienii clujeni au absentat de la lucrările colocviului, puţine figuri din lumea politică apărând în rîndul publicului. Pe lîngă politizarea excesivă a politicilor economice, intruziunea politicului într-un sistem care se află în pragul colapsului, cel sanitar, a fost incriminată de preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae. „Medicii pleacă din ţară mai ales pentru a-şi realiza o carieră profesională, lucru imposibil în România dacă nu eşti obedient sau oportunist, pentru că politizarea excesivă face ca valorile să nu fie recunoscute. Începând din 1990, de la director la portar, toată lumea trebuie să aibă carnet de partid”, a explicat Astărăstoae, adăugând că problemele sistemului sanitar rămîn slaba finanţare, numărul mic de medici şi absenţa specialiştilor din zonele defavorizate.

    Colocviul, la a doua ediţie

    „România după 20 de ani de la căderea comunismului” este cel de-al doilea colocviu internaţional organizat în ultimii doi ani de Centrul de Analiză Politică, primul având loc anul trecut şi având ca temă „Identitatea românească în contextul integrării europene”. La finalul întîlnirii din acest an, profesorul Vasile Boari, „sufletul evenimentului”, cum l-au numit participanţii, a lansat ca idee de lucru pentru un viitor colocviu „Rolul intelectualului în România democratică”. Numărul celor invitaţi să susţină prezentări în acest a trecut de 40, printre participanţi numărându-se foştii premieri Petre Roman şi Victor Ciorbea, foştii miniştri Daniel Dăianu şi Dacian Cioloş, şeful DAE, Vasile Puşcaş, fostul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti, Richard Ralph, profesori universitari din ţară şi din străinătate, jurnalişti şi analişti politici. În timpul celor două zile ale colocviului internaţional „România după 20 de ani de la căderea comunismului”, participanţii au revenit obsesiv la imaginea actualului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi la încercarea de a supune parlamentul oprobriului public. În timpul dezbaterii moderate de Emil Hurezeanu şi care, la cererea publicului, a durat aproape trei ore, profesorul Bogdan Teodorescu a subliniat că transformarea instituţiilor statului în duşmani politici ne apropie de România anului 1948. „Din 2005 încoace asistăm la un salt ieşit din comun (al imaginii duşmanului unic – n.r. ). Până acum vorbeam de oameni, de persoane, acum ţintele migrează de la adversarii politici spre instituţii, iar prima a devenit parlamentul”, a observat Teodorescu. Venindu-i în întâmpinare, jurnalistul Bogdan Chireac s-a declarat sceptic în privinţa transformării lui Traian Băsescu într-un dictator. „Nu cred că domnul Traian Băsescu se califică pentru a fi chiar şi dictator, pentru că nu are acea consistenţă. Are, dacă vreţi, o înclinaţie către haos, latră, dar nu muşcă”, consideră Chireac. Cu toate acestea, toţi cei prezenţi în ultimele zile la Cluj şi-au arătat dezaprobarea faţă de organizarea referendumului pentru parlamentul unicameral în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. „Nu mergeţi în 22 noiembrie la referendum!”, a punctat profesorul Michael Shafir. „(Atacul preşedintelui la adresa parlamentului – n.r.) e o chestiune extrem de periculoasă, pentru că oamenii se schimbă, dar instituţiile rămîn. Cred că populismul ieftin este singura ideologie pe care o înţelege şi o practică preşedintele în fucţie”, a declarat Vasile Boari.

  6. 7 Vulpitza roscovana
    16 Decembrie 2009 la 20:25

    Maria Gatea, iar ai incurcat fisierele?
    Oare de ce seamana ca doua picaturi de apa articolul tau din Masura, saptamina 8-14 decembrie,
    ‘Ţigări şi alcool confiscate, în Cluj, Satu Mare şi Oradea’
    (vezi varianta pdf) cu articolul de pe Euro Avocatura ‘Inspectorii vamali din Cluj au confiscat alcool etilic si tigari de circa 62.200 euro’, din 3 decembrie?
    (http://www.euroavocatura.ro/stiri/3473/Inspectorii_vamali_din_Cluj_au_confiscat_alcool_etilic_si_tigari_de_circa_62_200_euro)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Arhivă

Statistică

  • 9,022 vizualizări
toateBlogurile.ro

%d blogeri au apreciat asta: